Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Vineri 29 Martie 2024 - 14587
Lenin in scrierile unor autori din Bistrita-Nasaud in ziarul "Lupta Ardealului".

Aminteam intr-unul din articolele recente ca printre cei ce au colaborat la Lupta Ardealului, avandu-si originile in judetul Bistrita-Nasaud, ii gasim pe Cornel Bozbici, Dumitru Mircea, Ion Oarcasu, Francisc Pacurariu si Aurel Rau.

De poezia politica ocazionala au inceput sa uzeze si autorii mentionati mai sus in Lupta Ardealului. Poeziile, precum si textele, determinate de calendaristica politica fixa si de noile evenimente apartin tuturor varstelor si calificarilor. Sunt poezii, dar si texte inchinate lui Lenin, Republicii, zilei de 1 Mai si muncii, luna august, partidului, constitutiei staliniste, colectivei, diferitelor profesii muncitoresti, vietii noi si realizarilor ei, democratiei populare si pacea. S-au mai combatut burghezia, speculantii. S-a dezbatut si probleme privind cultura si poezia sovietica, literatura ardeleana, literatura si marxismul, constiinta sub lumina marxismului, propagarea culturii in fabrici, a gazetelor de perete, critica si literatura noua, dar si literatura clasica, in speta Eminescu. S-au cautat procedee de salvare a initiativei politice, daca si nu a poetului. Solutia oficiala va fi: prezentarea adevaratului chip eminescian, al poetului devenit victima unei oranduiri sociale nedrepte, corupte si coruptibile, dar altfel fiu si exponent al poporului roman muncitor[1].

Spalat, limpezit si stors, Eminescu a devenit rufa curata, victima trecutului utila prezentului[2].

In cele ce urmeaza vom prezenta cateva din scrierile unor autori din Bistrita-Nasaud care scot in evidenta pe Lenin.

Se-apropie orele rosii, sfarsitul

In Tara cafelei se-aud noi cuvinte

Ghitarele tac

S-alinte nu vin

Savane-ntinse, savanele dense,

Si-n noptile clare atat de imense,

Sunt focuri cu oamenii:

Citesc pe Lenin[3].

 Intemeietorul marxismului acorda in acest fel ideologiei, in general, si artei, in special, nu numai un rol de interpretare a lumii, dar si de activism, de interventie, care justifica intru totul dorinta lui Lenin care, pornind de la ideea ca "asta apartine poporului", astepta sa se infiripe "o literatura vasta, universala, variabila, legata strans si indisolubil de miscarea muncitoreasca". Adica "o arta - dupa expresia lui A. Jdanov - luptatoare pentru idealurile cele mai inalte ale poporului"[4].

 Literatura isi dobandeste deci adevarata semnificatie patrunzand dialectica profunda a realului…"Suntem departe de a preconiza un sistem rigid - accentua Lenin - sau de a voi sa rezolvam problema (realismului) prin cateva regulamente (…)[5].

 Conceptia marxista a literaturii care desluseste complexa corelatie sociala a creatiei artistice, e consecinta a clarificarii depline a temeiurilor stiintifice ale materialismului dialectic, a unor intrezariri mai vechi. Si in aceasta privinta marxismul isi dovedeste marea calitate pe care o sublinia Lenin, de a limpezi si de a limpezi si de a deslusi ultimele consecinte ale unor cuceriri mai vechi ale gandirii[6].

Alexandru Daraban.


[1] Marian Popa, Presa clujeana de la inceputuri pana azi, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2014, p. 423.

[2] Ibidem.

[3] Cornel Bozbici, Reportaj despre Brazilia, in Lupta Ardealului - Supliment cultural, Cluj, 1948, nr. 7(720),     p. 2.

[4] Francisc Pacurariu, Literatura si marxism, in Ibidem, nr. 226, p. 2.

[5] Idem, Sensul adevarat al realismului literar, in Ibidem, nr. 272, p. 3.

[6] Idem, Critica democratica rusa si sensul literaturii, in Ibidem, nr. 296, p. 3.

 

 

0 comentarii3066 vizualizări08 iulie 2018




rss 2.0
rss 2.0